Infinitul interpretarilor reflecta Adevarul absolut.
Constientizarea, iubirea si gandul invesmanteaza Calea.
Spiritul este Dumnezeire, el defineste Vesnicia creatoare.





ab ore ad aurem


joi, 22 septembrie 2011

Autotomia autenticului



Precum ghiciul sta'n repaos de'a curmezişul cunoaşterii, aşa nici vocaţia n'are vre'o tangentialitate cu ceea ce face trei sferturi din planetă, prin planetă intelegandu'se noi cei ce'o populează. De vină e nimeni, aşa stau lucrurile, efectul doar îşi urmează imanenţa din pântecul cauzei. 

 
Dacă acum trei mii de ani oamenii se descopereau şi se minunau de asta, umplând magia cunoaşterii colective cu puseuri precum filosofia sau retorica, şi care poate făceau de neconceput un tabloid, astăzi cultura surprinde un singur beneficiu, reflectat în propriul bagaj. Cumulul de cultură, universaliceste vorbind, este suficient cât să stingă setea de diversitate a umanităţii până spre sfârşitul planetei cu telur. Ceea ce emană contemporaneitatea este aproape pueril si se face vizibil în interesul maselor către senzaţional, bruscând în goana lor iluzorie creaţia artistică de orice fel, facand'o să se rostogolească şi să se poticnească apoi în vre'o penumbră mult prea elitistă. Omul zilelor noastre, homo asparagus*, cu corp a cărui utilitate'i este confirmată de susţinerea capului, şi precum sparanghelului'i mănânci doar partea superioară, este omul ce s'a depăşit intr'atât de tare încât s'a lăsat pe sine prea mult în urmă. Mai întoarce capul, dar numai atât cât să fure niscai idee din trecut şi s'o arunce'n vitrină uzitând de fast şi de nimic altceva. Autenticitatea e tot mai rară, şi de regulă prin muzee. 


Precum Gheea soarbe apa, acoperiş, burlan stricat, pridvor, Aşa îţi doresc eu ţie, Sănătate tuturor! 


*Sparanghel, da'n altă limbă. Iar autotomie e'atunci când "se'nteapa" albina. 

joi, 15 septembrie 2011

Dupa ce'a vorbit a tacut

  A cazut dragonul din cer si'a spus cu voce blanda, de om vechi dar care nu'i batran, ca'i doar unul lucrul care descuie orice lacat. Asa s'a exprimat. Doar unul singur, universaliceste ingaduind, fie el vazut ca fenomen, principiu sau intamplabilitate, unul singur e lucrul care defineste, care curata, care desavarseste orice, peste tot si'ntotdeauna.
  Cazuse ferm, dar nu precum ar cadea ceva din greseala, ci plezni pamantul demn si aproape neclintit, aterizand mai degraba, in masura'n care ceva viu, atat de mare si din alta lume ar putea s'o faca. Evident ca totul in jur completa o clipa un tablou cu copaci inclinati, pietris si crengi uscate aruncate'ncotro, si ca acelasi totul  se zgudui ca dupa o racnire a matelor pamantului.
  A cazut dragonul din cer si'anceput a vorbi cu glas de om spunand ca se'aude pana'n Ceruri cand omul jigneste pe alt om. Vibreaza Totul caci se'ntinde emanatia ca unda, si'ajunge departe tare. Si rad Cerurile si plang deopotriva, ca n'au altfel cum.

-  Singura diferenta intre Sus si Jos este doar faptul ca se vede altfel.

  Ar fi parut ca rad pietrele, si nu doar ele, ca rad dar cumva doar zambind, si pe masura ce rasul s'ar fi oprit in zambet, s'ar fi inteles mai multe. Isi drese, parca, vocea, si continua.

-  Adolescenta gandirii voastre se zbenguie in gradina cunoasterilor, iar praful care sunteti zideste inauntru libertatea. Sunteti Totul, dar n'o stiti inca.

  Mult timp apoi parca nici nu a mai respirat. Iar cand parca a respirat din nou, a spus ca unul singur e lucrul care mantuie, si'acela e iubirea.
  Nu a spus'o tare, insa a rabufnit incolo, dupa valurile ce'aruncara crengile uscate. Ecoul copacilor, indreptati la loc, rasuna inapoi de cateva ori, pana fu inteles deplin.



Liniste e doar atunci cand se'aude cum cad frunzele sau cand suiera vantul.
E atunci cand se cearta isteric maimutele ca nu se suporta sau cand crapa oceanul care'i inghetat.
Atunci e liniste, cand intregul detaliu simfonic al naturii racneste nestingherit spre ceruri.
Iar omul e doar un calator.


sâmbătă, 10 septembrie 2011

Aminteala

Sa nu certzi nebunii, ei au parul tuns pe tample, pe locul din care'or sa creasca aripi.
Si ecumenica va ma fi doar iubirea.