Infinitul interpretarilor reflecta Adevarul absolut.
Constientizarea, iubirea si gandul invesmanteaza Calea.
Spiritul este Dumnezeire, el defineste Vesnicia creatoare.





ab ore ad aurem


sâmbătă, 31 iulie 2010

Pledoarie intru Desteptare

motto

La noi in tzara e de cacat. Dar.. la fel e si la altzii.*

~ Scrisoare deschisa domniilor sale: Neamul Romanului,  Larry, Sergey, Eric si altor Neamuri ~

Cine are ochi sa priceapa.
Cine pricepe sa dea mai departe.
Cine stie perfect engleza sa traduca.
Cu adevarat nebanuite sunt caile Domnului. Privesc la Credinciosul deja rar, carele insa nu e pe cale sa dispara. El strange senin din dinti cu stomacul sugrumat de coaste si'mi spune ca se'apropie Imparatia. Si'i ramane pictata privirea in rama credintei si'a optimismului. Si iar nu uit ca Tutea, din infernul inchisorii, a lasat sa evadeze gandul sinuciderii.. ca nu voia sa'l dezamageasca pe Dumnezeu!
Credinta` mai este, chiar si la limita cu sperantza, adicatelea lucrurile nu stau rau. Stau altminteri execrabil, si'am privit iar la credinciosul care face portzioare din jumatatea de corn. Si are privirea care ar linisti si Dunarea si pe multi oameni de'ar zari'o pe scaunul de domnitor modern. 

Asadar.
Lucrurile sunt simple.
Cine nu fura are bani. Cine are bani a furat. Cine n'a furat e linistit sau mort. Si cine e mort a scapat. 
Restul, adica asa numitii cei vii, definesc ceea ce Tatal nostru si'a dorit a fi umanitate. Poposind extrospect pe'un norishor deasupra civilizatiei, lumea poate lesne fi conturata in felul care urmeaza. Putzini de tot de tot au totzi banii de pe planeta. Sta'le'ar in gat. Glumesc. Cu iubire si smerenie. Nu cu stat in gat. Ca al'fel boul s'ar deosebi de vaca doar cand muge. Inseamna ca ceilalti sunt , practic, angajatii lor. Si'atunci de ce ne agitam aiurea?

Asadar II.
Terra e populata si de animale. In rest, lucrurile s'au asezat cam asa:
O mana de scosi. 
O palma de Puternici. 
Destui cucernici. Sau poate nu. Oricum destui cucernici care platesc taxe, si care sunt deopotriva progenituri ai iluziilor si victime sociale. 

Ca lumea'i condusa, e deja clar. Ce e insa anormal in asta? Exista natie de capul ei, far' de leader? sau v'un business far' de boss si cuvinte fara de poet? Atunci cum sa existe ditai sfera cu aproape sapte miliarde de popandai disperati, lasati de capu' lor? Fara unu' care e mai destept  ca toti, sau a fost strabunica'su' mai destept ca toti strabunicii, nu se poate tzine fraul evolutiei. Si cum tragem la globalizare ca untu' la paine, e firesc s'avem si vizitiu. 
Atunci sa se'ntzeleaga odata intre ei, care e ala cel mai abitir dintre pamanteni, si sa inceteze cu tampeniile. Cu inarmare si cu astea. 
San Chi. Vorba zen romaneasca.

Traim vremuri buza cu fictiunea, pe alocuri depasind'o. De mult. 
Nu mai stim cine pe cine minte, si de ce. 
Habar nu am pe cin' sa cred, dar oare ce vreau de fapt sa aflu? 
Si cu cat vreau mai tare sa aflu chestii, cu atat sunt mai deschis fabricarii de gogoshi. Ca fii atent faza algoritmica! In momentul in care cer, ma autodefinesc, ma dau pe fatza celui atent. Cunoscut fiind, stie ce sa'mi ceara, ca sa primesc ceea ce vreau. Atat de kinki, dar deopotriva de simplu!

Asadar se'ntoarce.
Au spus'o totzi. Mayasul, Evreul, Fiul, Hashemitul. Si altii. Si multi altii o cred. Sau numai o simt. Sau doar spera.

Ultimul asa dar.
Adica dar cu revelatie. Si hotarator. Cel putin asa ar face noima. Daca Dumnezeu ne mai face o favoare, si mai trimite un Mesager, caci Scriptura s'alte Scriituri lasara scris ca dupa ultimele acorduri de trambitza se'asterne Armonia, Imparatzia, inseamna ca e ultimul. Asa stand lucrurile, clar e decisiv. Deci Cineva se'ntoarce, cu Treaba cu dichis divin. Curand. Nu de alta, da' vuieste lumea. Problema'i alta. Si nu e una. Cine'L crede? Si daca da, vine cu si cu bani? sa luam si noi o bucata mare de pamant, cu apa dedesubt, sa facem case din chirpici izolate bine da' eco, si sa mestesugim cu capu' si mainile si sa ne'ajunga faptu' ca a inventat Dumnezeu energia, ca sa nu mai tumefiem subsolurile? Ca daca nu, sa dea astia cu motoare puternice cat le da mana, si sa facem asa un locsor bengos, ca mare'i puterea exemplului si'or vrea si altii.
SI'ATUNCIVINDEMFRANCIZAAA!!! Gluma din nou, serios!
Dam moca. Ca tot primim moca. Si tot degeaba am primit, de toate, si parca'ar fi vremea sa dam.
Ca doar asa primim.

Te'ai desteptat?


*Relativitatea are aplicabilitate in orice context spatio - temporal


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu