Infinitul interpretarilor reflecta Adevarul absolut.
Constientizarea, iubirea si gandul invesmanteaza Calea.
Spiritul este Dumnezeire, el defineste Vesnicia creatoare.





ab ore ad aurem


miercuri, 31 martie 2010

The English Lesson



I have a pencil.
My pencil is big and pink.
I love pink color. Pink is the color of future, and future has just begone. 
Though I descended the many steps leading to the past, the present keeps me running away from itself,  indulging the times that come to be followed instantly. 
Actually I have a brown and silver pen. Do not use pencils anymore, exempt for when I'm drawing desire. or when my mind is dreaming. 
As a child, I felt coquetting with philosophy easier than talking with girls. Understanding the logic of life was subversive, although little princesses were as well seditious. Therefore, I first asked my mother about life in its essence, and just after that I wrote my first love letter. 
So, "Why do we still get born if eventually we're going to die?" came before "Dear Nicoleta, my monkey  hurts for you". She did not receive the letter, nor my question received any reliable answer.  
Years shuddered, life proved to be intractable or desirable. 
And the present I find it to be amusing, inspiring and magical. Clutched at challenge, amazed by spirit and guided by angels. 
And that is the way it should be. 
When it comes to it.





Cupa de banane, ghimbir, ciocolata, lamaie si inghetzata

.
Ce, cum si de ce?
(o portzie)

~ banane, una
~ nutela, o lingura
~ unt, o lingura
~ ghimbir pudra, o lingurita
~ lamaie stoarsa, una
~ inghetzata de ciocolata, trei cupe

Calesti untul in tigaie, adaugi bananele taiate felii si le amesteci un minut, la foc mediu.
Adaugi ghimbirul, apoi sucul de lamaie si dupa cateva secunde si ciocolata crema.
Omogenizezi si apoi versi peste inghetzata pusa intr'o cupa.

Delicioasa, dar e bomba calorica
.

marți, 30 martie 2010

Spaghetti fresco

.
Ce, cum si de ce?
(doua persoane)

~ spaghetti
~ rosii, patru
~ ciuperci, patru palarii de champignioane
~ ulei de masline, o ceasca
~ patrunjel, juma' de legatura
~ oregano, o linguritza
~ parmesan, o lingura

Fierbi pastele cu sare circa sapte minute. Scurgi de apa si amesteci cu parmesan si ulei de masline.
Tai rosiile marunt si ciupercile felii, dupa ce le-ai spalat si le-ai indepartat coditzele. Amesteci cu pastele si cu oregano si presari deasupra patrunjelul tocat.

Se pregateste rapid si mentzine tonusul ridicat.
.

luni, 29 martie 2010

Raicia`sna`s





Fiecare are dreptate. Totzi avem dreptate. La orice. 
Si'atunci de ce ne mai incontram sa aratam asta?
Ca sa intzeleaga si ceilalti, sau din orgoliu? 
Sau sa intzeleaga ceilalti ca avem orgoliu..
Totzi avem. 
Si totzi avem dreptate.
Deci, traim intr'o lume a dreptatzii.
San-chi.

vineri, 26 martie 2010

Pascal Party



Mancam, citim si ne simtim pascal.
Bufet suedez cu mielarii si vegetarianisme de n'a mancat neam de neamu' tau. 
Melodii vechi si noi cu Nea' Benny, Nea' Jody, si colegii Warren.
1oo roni de om, 200 pentru doi si terasa pentru noi, undeva sus.
Sambata noapte, dupa ce invie Colegu', pana luni, marti, incolo.
Iti faci rezervare, frumos, trimitand un mail ca sa capetzi miel. Al'fel.


Christos a Cocarlos. Mandravela Mangalos.

Pere coapte pe gratar cu sos de tarhon si usturoi alaturi de orez basmati

.
Ce, cum si de ce?
(omu' si para)

~ pere, cate vrei
~ otet de mere, o juma' de ceasca
~ zahar brun, doua linguri
~ unt, o lingura
~ faina, o linguritza
~ smantana lichida (dulce), un pahar
~ tarhon, doua linguritze
~ usturoi, un catzel (de portie)
~ orez basmati, o ceasca
~ chimen, o linguritza
~ sare

Coci perele pe un gratar incins, rostogolindu'le in diverse pozitzii.
Pui intr'o oala otetul la fiert peste care adaugi o lingura de zahar si apoi perele coapte. Reduci focul, pui si o linguritza de tarhon si lasi la insiropat douazeci de minute.
Separat calesti untul, adaugi usturoiul felii, sare si apoi faina. Amesteci si stingi cu smantana peste care presari restul de tarhon.
Scoti perele pe farfurie si scurgi deasupra sosul.
Asezi alaturi orezul, dupa ce l'ai fiert acoperit, la foc mic, cu chimen si sare.

Asta mi s'a aratat.
.

joi, 25 martie 2010




T H E
T A T R I X
by
Maashroom Brothers ©2010




1   EXT. GRADINA PALATUL COTROCENI   -   DIMINEATZA 

LEO, 42, sta langa o cismea din care picura apa. O mana intervine intre stropi, se joaca cu degetele si apa ingheatza brusc. Apoi si mana. Se aud cateva acorduri fluierate. Orfeus, 50, caci a lui este mana, fredoneaza. Apa se dezgheatza si incepe sa curga.


LEO
(suspinand)
Asta nu e magie..

ORFEUS
(zambeste)
E doar ceea ce vrei tu sa vezi.

Mana lui ORFEUS se desface din pumn si in caus apar doua dopuri de plastic, pentru peturi, unul roz si celalalt albastru.

LEO
Doar apa plata!

ORFEUS se indeparteaza de cismea, intinde mana spre o masutza din piatra, ia un pahar si se intoarce. Pune paharul sub gura cismelei si apa se strange incet.

ORFEUS
(intinzand paharul spre LEO)
Sa presupunem ca pot sa'ti indeplinesc
o dorintza. Iar tu ai de ales intre a fi patron
de echipa de fotbal sau profesor suplinitor  
de rezerva intr'un sat mic de munte, sau intre
vedeta de cinema si nimeni, intre mine si tine,
intre tine si frumusetzea ta. Ai ocazia asta unica
in viatza. Ce alegi?..
(continua)

Pe alee, din stanga lui LEO, se apropie o BRUNETA in fusta foarte scurta, pe tocuri, picioare subtziri, si o camasa alba descheiata trei nasturi, lasand sa se vada sutienul de dantela alba acoperind partzial sanii.

ORFEUS
(continua, intinzand mana catre BRUNETA)
Patron de cazino?..
(continua)

Din dreapta aleii se apropie o FATA foarte urata (nu stiu cum, dar foarte urata - n.s.).

ORFEUS
(continua, intinzand mana catre FATA.. cealalta)
Sau salvezi lumea?
(wink, wink)

Se aude un ciocanit intr'un geam. In stanga lor, la etajul unu al cladirii, apare oracolul.
Este  TAICA`L  GECSA`N.. 
                   

Se cauta finantzare pentru productzia acestei parodii s.f. character driven drama.





miercuri, 24 martie 2010

Supa de loboda cu crutoane picante si iaurt

.
Ce, cum si de ce?

~ loboda, zece legaturi
~ praz, unul mare
~ ceapa, una
~ morcov, unul
~ usturoi, o juma' de capatzana
~ lamaie stoarsa, una
~ ulei floare, o juma' de ceasca
~ ulei masline, doua linguri
~ iaurt, un pahar
~ paine, cateva felii
~ semintze de chilli / ardei iute
~ boia iute
~ sare, piper

Cureti loboda de codite si o speli bine.
Pui la calit intr'o oala prazul si ceapa taiate rondele, cu sare. Adaugi usturoiul taiat felii si morcovul asisderea. Dupa trei minute adaugi si frunzele de loboda. Acoperi, reduci putzin focul si dupa inca trei minute adaugi apa. Dregi de sare si lasi sa fiarba. Cu un sfert de ora inainte s'o dai de pe foc versi inauntru si sucul  de lamaie.
Prajesti painea taiata cubuletze mici in doua linguri de ulei de masline, presarand peste ele semintzele de chilli, sare si boia.
E gustoasa si cu adaos de iaurt, o lingura la fiecare portzie.

Imediat e cald afara si'o sa'ti prinda bine s'o stii a face.
.

luni, 22 martie 2010

O sa tot iasa soarele



Este posibil sa mai public o vreme.
Probabil insa ca nu. Cel putzin pentru o vreme. Poate fi doar o zi.
Sunt bun la suflet, dar rau platnic.
Sa scrii e gratis, dar sa publici costa. 
Cred ca era frumos cand primeai in usa ziarul si mai puteai citi lucruri spiritualicesti. Dar asta cu multa vreme in urma, inainte ca marketing'ul sa'si astearna praful peste cultura.
A fost o vremea.. Dar vine alta. Este alta. Traim alta vreme. Impropriu totusi spus ca traim. 
De departe traiul a capatat alte acceptziuni, dar a mai fost asa, fapt ce'a permis optimistului Iorga sa glasuie ca dupa fiece furtuna renasc florile pe care le credeam uscate. 
Asa sa'i ramana numele.

sâmbătă, 20 martie 2010

Articol pentru grasi si grasutze


Dintre motivele ce duc la hranitul excesiv, la distantza se iveste autosuficientza. Asa de tare nu'ti pasa ca esti singur. Si atat de putzin vrei sa te placa o Ea, dupa care tanjesti de altfel. Mai tentant totusi, cat si la indemana, se dovedeste a fi un platou cu cartofi prajiti 'naclaitzi in mujdei si atata pulpele de pui rotisate, cu coaja crocanta si condimentata aburind ecranul televizorului ce'ti ofera un film tare. Mai tentant decat susurul gleznelor Ei.
Mananci de plictiseala, si ca orice lucru facut des, ajungi a'l perfectziona. Si'ncepi diversitate'a cauta, si'n adulatzie ajungi usor. Pana sa faci suta de kilograme te trezesti ca mancatul ti'e cult.
Gasesti totodata ca o masa'nbelsugata ademeneste pe om si pe prietenii sai si ca astfel reusesti sa'i aduni laolalta.
Serbezi, mananci. Moare, mananci. Se'nsoara, iar mananci. Citesti, nasti om, te'ntalnesti, te plictisesti, poftesti, faci pauza.. mananci.
Si de n'ai mai manca, si fotosinteza pica'ti'ar bine ca apa, curat spre vesnicie te vei duce si mantuit si fericit. Cale lunga'ntr'adevar. Da' nimic nu'i de prisos.
Savurezi, manaci putin si lasi rabdarea sa te'mbie. Si de'ai putea doar contempla, si'apoi apa sa te duci sa bei, spre desavarshenie'ti vei duce duhul. Si poate devii si transparent.
Deci daca mananci mai putzin e mai bine.

Frumos ar fi sa te gandesti si la cei carora le inchizi afacerea, dar poate cu putzina orientare vom putea zari mai multe magazine naturiste in locul celor cu articole pentru grasi si grasutzi.


vineri, 19 martie 2010

Tema pentru acasa



Cauta'l pe bogatanul care'a agonisit, si care acum vrea sa insanatoseasca lumea.
Cauta'l pe cel care a'ntzeles ca bucuria de acasa nu'i acasa, ci in casa sufletului.
Cauta'l, ia'l de mana, si hai inapoi in miezu' naturii sa putem fiintza intr'o societate sanatoasa.
Abia am platit curentul, dar trebuie si telefonul, si implicit internetul. Off, n'am.
Folosesti, platesti. Cu bani. Si d'aia e rau. 
Asadar vreau sa platesc cu mintea sau cu rodul mainilor, dar direct in schimbul hranei sau a bucuriei.
Ne mananca banii de vii intr'o societate construita pe dorintza si lacomie.
Ne vaicarim, da' nu renuntzam.
Poftim la toate prostiile, si avem justificari la toate.


Dar Adevarul te elibereaza.
Cu adevarat.

Nu zi hop..



Atunci cand esti mai sigur pe ceva, se'ntampla opusul. 
Mai glasuiesti afirmatzii-nainte sa sari.
Deci, nu a venit primavara.
Dar in sfarsit e frumos afara.

joi, 18 martie 2010

Cod la tigaie cu mousse de lamaie si broccoli

.
Ce, cum si de ce?
(doua persoane)

~ cod file, pentru doi
~ broccoli, doua cani pline
~ albus de ou, 4
~ zahar brun, 4 linguri
~ lamai stoarse, 2
~ ciocolata alba, 150g
~ unt, o lingura
~ lapte, o lingura
~ rom alb, 2 linguri
~ tarhon, o linguritza
~ sare, o linguritza

Topesti ciocolata intr'o tigaitza cu lapte. Dai broccoli cu sare si'l perpelesti pe un gratar incins cu putin unt. Il bati apoi in mixer albusul, zaharul, sucul de lamaie si romul. Versi intr'un bol si lasi la racit.
Calesti la foc mediu unt in tigaie, reduci focul si asezi file'ul de cod. Dai cu sare si tarhon si'l intorci dupa cinci minute. Aproape de'a fi gata, dai focul la maxim pana sfaraie pestele, si'l scoti dupa un minut.
Pui frumos pe farfurie si asezi doua linguri pline de mousse peste el.
Mai presari putin tarhon deasupra si te'nfruptzi.

Poate fi insotzit de orez basmati fiert cu cateva semintze de chimen.
.

miercuri, 17 martie 2010

Sos iute de mustar si menta

.
Ce, cum si de ce?

~ mustar, o lingura si jumatate
~ faina trei nule, doua linguri
~ vin alb dulce, 250ml
~ unt, 50g
~ smantana, 150ml
~ menta frunze, tocate, doua linguri
~ semintze de chilli sau ardei iute tocat, o jumatate de linguritza
~ piper verde macinat, o juma' de linguritza
~ sare

Incingi o tigaie cu unt si amesteci inauntru faina pentru un minut.
Adaugi vinul si lasi pana incepe sa fiarba, amestecand in continuare. Dupa ce fierbe, pui si mustarul, omogenizandu-le.
Presari inauntru sarea si piperul, reduci focul destul si adaugi si smantana. Nu lasi lingura din mana ca sa nu fiarba din nou. Adaugi si menta tocata marunt, pastrand putin si pentru decor si stingi focul.

Acompaniaza perfect pestele, orice varietate de salate cat si legumele gratarite.
.

marți, 16 martie 2010

Ezoterismul si exoterismul rabdarii



Eternele intoarceri sunt guvernate de legile universale. Cugetul, instigat de nazuintza, propulseaza omul in viitor. El astfel se vede apartinand trecutului din care reuseste sa evadeze doar prin pricina gandului, a ratiunii, statornicia nefiindu-i prielnica in raport cu fanteziile. De aceea prezentul inca ramane utopie pe masura ce cautarea sinelui va fi cufundata in pseudo realitatea vremilor trecute sau in sperantzele viitorului. Neofitul, profanul, va da girul timpului pentru orisice tzel al sau. Toate cele ravnite le va situa undeva in afara actualului. Devenirea, iubirea, cinstea, desavarsirea, toate vor fi, si inca nu sunt. 
A cocheta cu rabdarea presupune a zgandari timpul. Iar renuntzarea la proiectzii deschide sufletul spre contemplare. Cel ce'am fost devine cel ce sunt, disipindu-l pe cel ce visez a fi. 
Cautandu-se prezentul si ignorand trecerea ceasurilor, manifestarile de orice soi se vor subordona naturaletzii. Rabdarea se arata astfel revelatoare, adevarul fiind primit asteptand in loc a provoca.
Afisandu-le la imperativ, presupunerile ramanan apanaj pentru superficialitate si autosuficientza. Pentru ca omul atunci cand nu stie, presupune. Fara rabdare omul presupune, sau spera. Din nou timpul devine responsabil  pentru deformarea realitatii, cel putin a celei ce se doreste a fi expuse ori obtzinute. 
Homo patientis este omul viitorului (sic!) ce inca nu suporta aplicabilitate in prezent pentru ca momentan ii fuge gandul. Omul rabdator este vesnic. El pur si simplu este, el nu devine. Si fiind se dumireste. Iar desteptat fiind, incertitudinile sunt stinse precum focul este stins de apa, inaltzand in loc aburii cunoasterii.

luni, 15 martie 2010



Astazi este luni, cincisprezece martie, doua mii zece.
Pana in ceasul al douamiidoisprezecelea mai sunt doi ani, noua luni si sase zile.


Si vine si retzeta mai tarziu. Astazi mai tarziu.


E tarziu.


Chiar astazi m'am gandit la rabdare.
Si'am asternut cate ceva, ca pentru mine cand 'oi vrea sa reiau gandul.
Si voi gadila putin mai mult subiectul in postul zilei de maine.





duminică, 14 martie 2010

Bulgari de mamaliga cufundatzi in smantana

.
Ce, cum si de ce?
(omu' si bulgaru')

~ mamaliga
~ branza de burduf, 100g
~ branza cu mucegai, 100g
~ cascaval afumat, 100g
~ smantana, 500g
~ patrunjel, o legatura
~ petale de trandafir
~ ulei de masline
~ busuioc

Fierbi apa. Adaugi mamaliga treptat, amestecand cu telul si cu sare. Cel putin un sfert de ora, pana incepe sa te doara bratzul. Mai lasi sa respire, iar amesteci iar cand te'ai saturat stingi focul. O lasi sa se raceasca. Daca nu ai sesizat, e retzeta cu dichis. Necesita cucernicie.
Framanti inr'un bol branza de burduf cu cea puturoasa impreuna cu o lingura, chiar doua, de ulei de masline.
Tapetezi un alt bol cu ulei de masline. Pui doua linguri de mamaliga si indesi inauntru o lingura plina de branza, pe care o inchizi cu mamaliga de pe margine. Scoti afara, il bulgaresti repede si'l dai prin cascavalul afumat razuit, imprastiat in prealabil pe o farfurie si'l asezi apoi pe mijlocul unei alte farfurii,  curate.
Amesteci smantana cu patrunjel tocat si versi peste fiecare bulgar, deasupra rasfirand busuioc si cateva petale de trandafir rupte marunt, marunt.

Daca faci operatia repede, mamaliga fiebinte va topi cascavalul umpland simturile de afumatura si miros de gradina.
.

sâmbătă, 13 martie 2010

Gulas de ciuperci

.
Ce, cum si de ce?
(destule portii)

~ ciuperci, pleurotus, multe
~ ceapa, un kg
~ ardei gras, juma' de kg
~ cartofi, juma' de kg
~ morcov, unu' mare
~ patrunjel, o legatura
~ faina, doua linguri
~ oua, doua
~ unt, o lingura
~ boia dulce, o lingura
~ boia iute, o juma' de lingura (sau mai putzin)
~ sare, piper
~ ulei floarea soarelui, o ceasca (sau mai mult)

Pui la incins ulei intr-o oala incapatoare si calesti ceapa taiata rondele si ardeiul gras cubuletze. Le lasi la foc potrivit, acoperite, macar o ora, cu sare si piper, pana si-au lasat bine apa, amestecand mai des la inceput. Adaugi apoi si morcovul, taiat marunt.
Separat intr-o tigaie calesti ciupercile cu sare si niscai piper. Dupa ce s-au rumenit putin, le adaugi in oala si amesteci. Presari si boia, dulce si iute, mai lasi juma' de ora acoperit, apoi adaugi un litru de apa.
Tai cartofii cubulete si-i vari si pe ei inauntru.
Acoperi la loc, tii focul la mediu si lasi sa mai fiarba o ora, pana scade apa la trei sferturi. Mai adaugi sare, dupa gust.
Faci galuste intr-o farfurie amestecand faina cu oua, unt, sare si piper. Adaugi putina zeama din oala, cat sa obtzii o pasta groasa. Iei cu linguritza si lasi sa se scurga in oala viitoarele galusti.
Cu zece minute inainte sa stingi focul, adaugi si patrunjelul tocat cu putina sare.

Inca e frig afara, deci merge unsa..
.


vineri, 12 martie 2010

Eminentia



Viatza tot mai mult se apropie de altceva decat ceea ce credeam a fi. Nici moartea nu mai este ce'a fost, viitorul nici atat iar trecutul e din ce in ce mai imprevizibil. Iar ce'a fost invatat a fi iubire, mai acu' vre'o doua mii de ani in urma, abia ca incepe a'si desira valul. Umanitatea are reale sanse sa acceada la eminentia, la inaltimea acestui fenomen, macar de nevoie. Le'a'ncercat pe toate, amarnicul om, si a strajuit dictatura  materiei ere de'a randul. Si'a inchegat cuib din indragosteala, si pacalitu'sa astfel ca stie a iubi. S'a trezit insa inghesuit de peretzii efemerului cautand haotic si versatil  in pastelul iluziilor, emotzia de a fi. 
Nestingherita insa, legea atractiei, universaliceste vorbind, "corupe" nevinovat tot ceea ce'i intra in parohie. Zorii noului plan al constiintei cheama catre sine iar numai cel ce se va fereca singur intre bogatiile istorice nu va fi luat pe apele eudemoniei*. Omul modern patrunde pe taramul altor intzelegeri, si oricat de grea ii pare adaptarea sau oricat de nefireasca, el este atras in imparatzia spiritului. Declamator ii este doar modul actual de viatza, dar deja simte putreziciunea care incet, incet, il alunga spre puritate. Deja simte sa intoarca si celalalt obraz, sa ofere iertatre in loc a cere explicatzii si sa iubeasca in loc sa detzina. 
In viatza e greu dar frumos, iar abia acum incepem a intelege. Intzelegem a cauta desavarsirea in suflet, minunea in prezent si libertatea in iubire. Va fi la moda, si n'avem incotro.




*eudemonie ~ stare superlativa a binelui, a fericirii, cautata abitir de filosofi (greci in spetza) in antichitate

joi, 11 martie 2010

F e m e i a



Oamenii fac diferentieri intre sexe atunci cand au nevoie. Sa procreeze, sa identifice, sa compare. Pentru confirmare, tzeluri sau exprimarea unor emotii. Urmarind un anume interes, fiecare sex va defini pe cel opus, atribuindu-i felurite caracterizari. 
Precum orice alt fenomen ce intru deslusire suporta interpretari infinite, femeia, ca miracol primordial, inzestreaza cu subiect biblioteci intregi de ganduri si nesfarsite vrafuri de hartie.
Din pamant si apa a facut Dumnezeu barbatul si a suflat duh apoi peste el. Si din coasta lui a creat apoi  femeia. Si a suflat duh si peste ea. Urmand o simpla logica, reiese cum ca era suficient primul facut ca sa poata fi facuta si perechea sa. Iar coasta primului continea practic toate cele trebuincioase facerii urmatorului. Ratiunea divina a plasmuit mai departe din ceea ce plasmuise deja, nu s'a intors la lut. Si tot o logica de bun augur spune ca diferentierea era inerenta cata vreme urmau a se cauta, completa, impreuna. 
Asadar, cu buna stiintza a lasat Dumnezeu doi cromozomi diferiti in el si doar unul din cei doi l'a dat inmultit ei, prin coasta lui ce devine model genetic primordial. 
Iar ei se vor cauta pana la sfarsit, orice'ar insemna sfarsit, si inconstient vor vrea sa fie iarasi unul, ca la inceput, inainte de Facerea lor, cand erau doar duh.
Cum ar fi chibzuit pentru barbat sa vada femeia e un aspect, altul fiind cel mai degraba adevarul conceput de el insusi cand gandeste la ea. 
Pentru el va ramane insa, macar pana la schimbarea de perceptie, doar un capriciu. Care ce este decat dorintza trecatoare, manifestata cu incapatzanare, adesea extravaganta? Tot definitia capriciului formuleaza si alt inteles al sau, din sfera muzicii, si anume compozitie muzicala instrumentala fara forma precisa, cu caracter de improvizatzie, cu treceri neasteptate de la o stare emotionala la alta. 
Superb, ar spune o prietena..

miercuri, 10 martie 2010

M a r i a



Sub Carol I, in urma celui de'al doilea razboi balcanic, Romania primeste de la Bulgaria sudul Dobrogei - Cadrilaterul, prin Tratatul de la Bucuresti din 1913. 
Un an mai tarziu, urca pe tron Regele Ferdinand imreuna cu Regina Maria Alexandra Victoria. Tara noastra beneficiaza pentru cativa ani de intelepciunea, diplomatia si omenitatea celei care va aduce recunoasterea internationala a Romaniei Mari ce unea toate provinciile istorice. Dovedindu-se plina de abilitate in relatiile de politica externa ale Romaniei si contribuind sensibil la dezvoltarea culturii si a artei, Regina Maria este numita "Mama Regina" de catre poporul pe care l-a iubit si ocrotit. 
Lasa scris ca dupa trecerea in nefiintza corpul sa-i fie inmormantat la Curtea de Arges langa "iubitul" ei sot Ferdinand, iar inima sa-i fie depusa in Capela Stella Maris, de langa Castelul din Balcic, pe care l-a construit pe malul Marii Negre. Moare in 1938 si ultimile dorintze ii sunt temporar indeplinite. In urma Tratatului de la Craiova, in 1940, Cadrilaterul este recedat tzarii vecine, impreuna cu castelul si imprejurimile. Este momentul in care incepe drama Inimii. Caseta ce o contzine este mutata la Castelul Bran, Balcicul nemafiind teritoriu romanesc, dar numai pana in '68, cand comunistii smulg inima la propriu din marmura. Este depozitata in Muzeul National de Istorie, intr-o cutie de plastic. Caseta de argint aurit (care deschisa va scoate la iveala o alta, octogonala, din argint, continand inima) este trecuta in Tezaurul Istoric al Romaniei. In urma anilor de incercari si proteste ale locuitorilor Branului, inima reginei este depusa din nou in caseta si dusa langa Castelul Bran, cu titlu de imprumut oferit de muzeu, pana in 2013.
Vin si spun.. oare nu ar fi intzelept, fara mari eforturi, un decret prezidentzial prin care inima Reginei Maria sa fie depusa inapoi in Capela Stella Maris, acolo unde insasi Altetza Sa si-a dorit?  Nu cred ca o dovada de orgoliu national neavenit poate impiedica intr'atat voia celei care a spus: 
"Te binecuvantez, iubita Romanie, tara bucuriilor si durerilor mele, frumoasa tara, care ai trait in inima mea si ale carei carari le-am cunoscut toate. Sa stai vesnic falnica printre natiuni, sa fii cinstita, iubita si priceputa."




Placinta de praz, spanac si ciuperci

.
Ce, cum si de ce?
(doua portii)

~ spanac frunze, 400 g
~ praz, unu'
~ ciuperci, champignoane, sase bucati maricele
~ foaie de placinta
~ unt, doua linguri
~ branza cu mucegai, 50g
~ ulei de masline
~ sare, piper

Incingi cuptorul la 200.
Calesti in unt prazul taiat rondele cu sare la foc potrivit. Adaugi dupa doua minute spanacul,  amesteci si apoi topesti inauntru si branza pe care ai maruntzit-o in prealabil. Scoti dupa un minut si asezi deoparte.
Tai ciupercile felii si le amesteci cu o lingura de ulei de masline, sare si piper.
Ungi cu unt un bol pentru cuptor, asezi foaia de placinta, deasupra prazul cu spanac si apoi presari ciupercile. Acoperi cu o alta foaie de placinta si dai la cuptor pentru 20 de minute, reducand focul la 180,  pana capata o culoare maronie incitanta.

Separat poti face un sos de iaurt cu o juma' de lingura de ulei masline si sucul de la o jumatate de lamaie.

marți, 9 martie 2010

Scrisoare deschisa romanului



Treaba e vadit groasa. 
Lumea se plange, si se ascunde in sinele casei proprii. Si vremea de afara inca arata cum e in sufletul omului.
Cea mai nefericita, pentru aceasta perioada a incercarilor, este atitudinea. Vezi ca e greu, e limpede ca insisti unde nu trebuie si atunci ar reiesi clar ca abordarea scartzaie. 
Ce nu faci bine? 
Intai de toate alergi dupa ce-ti dicteaza altii. Pentru a fi linistit si fericit cu adevarat, ai nevoie de adapost, hrana, apa si companie. Restul sunt mofturi, pofte, iluzii. Alcatuieste-ti din acestea o lista in  minte si vei constata ca intr'adevar urmaresti cai verzi pe peretzi. 
Asadar, renuntza la a cumpara lucruri. Si in special electronice. Nu bine! Constientizeaza ca dupa ce le ai, spiritul cere mintzii tale un alt soi de alimentare. Si care nu se gaseste deloc in sfera materialului. Starea de bine rezida in idee, in emotzie, in comunicare, si acestea tzin de spirit. Iar daca detzii o oarecare samantza de credintza, imagineaza'ti reactia lui Sfantu' Petru cand deschide poarta si tu apari cu bratzul indoit de la cot si pumnul in aer simuland ca tzii pe umar posheta aceea..


Pe romaneste


1. Bogatul incepe sa intzeleaga cum ca el are sansa de a intra si in istoria natzionala, nu doar in cea a familiei sale. 
In consecintza, 
Eu, cel bogat, ma apuc de urmatoarele:
Ma asigur ca afacerile imi merg bine urmarind justetzea in orice plan.
Profitul il impart celor nevoiasi, prioritate avand adaposturile si apoi hrana. Sunt un Om Bogat. Bogat am demonstrat ca sunt, ramane sa arat si ca sunt Om. Averea adunata pana acum o distribui pe aceleasi criterii, dupa ce am asigurat minimul (sau mediuul, dupa cum ma lasa inima) de nevoi al familiei. Ofer si imi deschid sufletul si urechile catre cei care imi cer si altfel de alinare.


2. Intzeleptul stie deja ca are misiunea de a oferi oricui din intzelegerea sa. Stie, dar se confrunta cu propriul ego, si asta-i este batalie proprie. Stie, dar aplica anevoie, pana cand nu se va uita pe sine. Pentru ca doar uitand de el, discursul sau nu va urmari adulatzie, ci sa insanatoseasca sau sa veseleasca. Sa indeparteze gandul celui trist de la iluziile facatoare de rau. Sa invetze, sa simta, sa impartaseasca.


3. Conducatorul, fie ca e ales presedinte de bloc sau de neam, fie ca administreaza institutii sau familii, are un singur rol. El intzelege faptul ca daca a ajuns in asta postura, nu are cum a-si face griji pentru sine. Si atunci el practic incepe sa'si bata capul cu ce are de facut pentru ca alor lui sa le fie bine. Orice sistem social, indiferent de nivel, atinge gratia perfectiunii cata vreme va pune in centrul interesului sau omul, s'n spetza omul simplu, si abia apoi economia. Este ca la om, intai faci bine sufletul si apoi mainile vor construi singure.


4. Saracul are sansele cele mai mari sa atinga iluminarea. Mintea lui nu este intr'atat de corupta. Este totusi cel mai influentzabil, si nestiind in care dintre rapitoarele din jur sa mai aibe incredere, el va privi in el insusi, pentru ca acolo se afla adevarul, si isi va pastra credintza, caci de Domnul va fi calauzit. Sa nu spere la a deveni bogat, pentru ca tocmai de la asta a plecat totul. Mai toti marii bogatzi ai lumii au murit de singuratate. Sa fie ei insisi si sa nu le fie teama s'o arate. Bogatzia spirituala n'are seaman.


4. Lenesul sa traga putin de el. Sau de o carte. Sau sa-si traga un calculator aproape. Gasesti pe www ce cu adevarat nu te astepti. Ce crezi, Dumnezeu are site?


5. Omul simplu va ramane simplu. Si afara de smerenie, lucruri frumoase mai sunt crinii si soarele cand apune vara si cate altele.


6. Pesimistul sa'si imagineze ca moare in doi ani. 


7. Optimistul sa dea link mai departe la acest blog

luni, 8 martie 2010

Pledoarie pentru sinceritate



De la cumparatul inutilelor brizbrizuri de martzisor si pana la iesitul in oras la sfarsit de saptamana, totul a devenit automatism. Obligatia inlocuie simtamantul si lipsa de imaginatie te scoate din casa. Problemele trebuie a fi acoperite de cat mai mult alcool sau vacarm, pentru a-ti justifica trecerea timpului pe care altfel ai fi consumat-o consumandu-te. Iarasi nu pare, dar e primavara si trebuie sa cumperi flori. Si sa le oferi.
E prea mult trebuie si e inconstient, deopotriva. Nu mai ai proprii judecati de valoare, e suficient comformismul si acesta se trage din consumerism sau goana dupa iluzii. Fapt ce'a atras dupa sine aglomerari urbane. Fiecare metropola este un El Dorado pentru cautatori de orice. Bani, confort, putere. Sunt prea multi oameni pe metru patrat si aceasta realitate deja nu mai convine. Aproape nimanui. De aceea, cel mai destept cedeaza si se muta, cel mai bogat isi face propriul oras iar cel mai puternic se pare ca decimeaza. La propriu. Virusi, vaccine, cutremure si Dumnezeu mai stie ce alte mascari. E bulibaseala in lume, in strada si in capul omului. E putin prea multa.


Pledoarie pentru sinceritate


Ar trebui sa ma angajez moralist cu jumatate de norma. Sa stau in fatza unui ecran pe care lumea sa fiintzeze iar eu sa le spun tot ceea ce ei fac de fapt. 
Mai de teama, mai de nevoie, am reusit sa ma mint cu dibacie pana de curand, mai acum cativa ani. 
Intr-o buna zi, sezand eu linistit pe-o banca, ceva nu s-a intamplat si deodata am inceput sa stiu. Am privit inauntru, asa ca o introspectie, m'am scuturat si au cazut piesele dominoului. Mi-a zambit mintea inaintea buzelor. Puteam dintr-o data citi ce scrie pe piese, ca erau acum cu fatza la mine. Am inteles ca un copac privit noaptea poate provoca teama iar privit de deasupra, rau de inaltime. Orice fenomen privit din cat mai variate unghiuri posibile dezvaluie natura acestuia. Iar fiece lucru privit cu sinceritate va releva natura fiecarui om. 
Cu adevarat iti spun, "buna ziua" fatza de sinceritate e pistol cu apa. Ceva mai simplu pe pamant inca nu s-a inventat. Trebuiesc doar inlaturate motivele pentru care se minte si adevarul te va scoate la liman. 
N'am bani. N'am citit. Nu vreau. Nu am chef. Nu simt nevoia. Cand vei putea stapani cu naturaletze, nici macar cu diplomatie, orice replica, incarcatura de ne onestitate si falsitate se ridica si ramai mai usor. Ramai cel care esti, cel care are de spus o poveste cata vreme va da insemnatate propriei realitati si o va expune tuturor ca atare. Sunt oameni senzationali care nu afiseaza ceva senzational. Nimic nu trebuie demonstrat sau articulat, scos in evidentza. Fiecare om este unic si felul sau de a fi are admiratorii sai. Poate nu la scara blocului, si poate nu acum. Incercand sa pari altcineva decat esti vei pierde atentia celor ce cauta pe cei ca tine, masca si cabotinismul tau le va tine privirile deoparte. Vei ramane o matza ce se vrea dulau si apucandu-te sa latri vei sfarsi cu dureri in fund. 
Apuca-te sa nu mai minti. Pe tine, si'apoi, pe indelete, pe cei din jur. Si totodata, accepta. Orice ti se spune, indifirent de cele pe care vrei sa le auzi. Si nu insista. Vei atrage doar confectionarea unui ne adevar. Ia lucrurile asa cum sunt.
Scapa de minciuna, de complezentze, obligativitate si exagerare. De superficialitate si conventzii. Si de rusine. Descotoroseste-te de tot ceea ce nu te caracterizeaza. Nu trebuie sa fii la moda, ci doar sa ai curajul sa te manifesti. Nimic nu trebuie. 
Doar sa fii tu.

sâmbătă, 6 martie 2010

Sushi, deliciul Japoniei



Bazata pe orez, aceasta specialitate a capatat multiple variatiuni odata cu raspandirea notorietatii. Nefiind un soi de peshte, cum multa vreme s-a crezut mai ales in Europa, sushi se bazeaza in mare parte pe varietati ale lumii oceanelor. Tonul, somonul sau tziparul sunt dintre cele mai frecvente, insa bucataria japoneza face uz in acest sens si de icre, caracatita, sepie, scoici, crab sau creveti. Forma sub care sunt pregatite va oferi varietatatile de sushi. Fie sunt rulate in foi de alge presate, fie apar ca forme alungite de orez impovarate de peshte. 
Orezul folosit este tipic japonez, are bobul scurt si se prepara cu otet de orez si zahar. Se intinde, dupa ce-a fost racit, pe foaia de alge, si apoi se aseaza deasupra fasiile de peshte sau legume, precum castravete, sparanghel, cat si fructe, de preferat fiind avocado. Se ruleaza cu ajutorul unor betzisoare din bambus legate intre ele ca apoi sa fie taiate in rulouri egale. Sunt servite cu diverse alte ingrediente, ca radacina de ghimbir  murata, wasabi - un sos verde cremos si iute, obtinut din ridiche japoneza dar cu gust de hrean, si sosul de soya. 
Peshtele oceanic este intr-adevar cel mai adesea folosit crud, insa el a fost inghetzat inainte de-a intra semetz in bucatarie. Temperatura de congelare elimina anumite bacterii din carne, ne mai fiind astfel toxic pentru consumul uman. 
Sushi este in fapt o plaja de simplitate si elegantza culinara, exprimata in forma, gust si culoare si se detaseaza de cautarile devoratorilor de carne precum migala se indeparteaza de brut. 

vineri, 5 martie 2010

Varza. Intre pamantesc si transcendental.



Chipurile a fi cu picioarele pe pamant e lucru bun. Bun sa fie. 
Vin si zic. Un adept al modus vivendi'ului dus de o buna seama din parohia celor de peste treizeci, un anume F. Domokos, alintat de apropiati Incertilian, a generat un gand ce cu repeziciune a patzit extrapolare.  
Si-n hat ducandu-se, produsul inchegat a batut initialul, sau cum place unui alt parohiash, s-a pierdut sensul. Mai rau decat sa nu ai libertate e sa devii famen* fara voie. Iar mai rau ca asta poate fi orice, precum orice e perfectibil. Si cum orice poate fi, in cele din urma, depasit, ramane icoronata drept cea mai nefasta pierderea volniciei. De'a cuvanta, de'a fiintza. 
La ce bun biblioteci de veacuri, daca ei nu citesc deoarece prea multe carti is? Caci prins'a cheag inconstientul personal pe cand colectivul bate puternic in usa capitonata de ignorantza. Si capata nedecelabilul vazduhuri tot mai largi, chiar de completat va fi si cu ineptii. Intreaba iepuru' pre vulpe si aceasta raspunde.. De muzica ta as asculta, ar trebui sa fac asa cu mierla si cinteza si cocorul. 
Spulberai si reprosul facandu-l. Dar asa imi amintii ca sunt indragostit de cocori. Deodata.
Cand sperantza are chip de om, deja te-ai apropiat de divinitate. 
Cand ea dispare, constiinta te-aduna-n sanul Familiei divine.
Fara linioara la sfarsit.


* famen, eunuc

joi, 4 martie 2010

Scuze..

.
Din motive real tehnice, articolul / reteta de astazi, "SUSHI - delicatesa japoneza", va fi publicat / a cu intarziere.

atelier culinar
.

miercuri, 3 martie 2010

Babel somon

.
Ce, cum si de ce?
(doua portii)

~ somon, medalion, congelat
~ cartof, unul mare
~ piersici, trei mari
~ urda, 50g
~ masline verzi, 50g
~ ulei de masline, doua linguri
~ piper verde, boabe, o lingura
~ lamaie, una stoarsa
~ zahar brun, o lingurita
~ unt, o lingurita
~ morcov, unul
~ mustar, o lingura
~ sare

Dezgheti somonul, dar nu complet, sa ramana in el fire de gheatza.
Fierbi cartoful taiat felii rotunde si groase de doi cm., cu sare, neacoperit, zece minute.
Incingi gratarul, il dai cu sare destula si apoi inchizi focul. Asezi somonul, il tii cateva secunde pe fiecare parte, cat sa se parleasca dar interiorul ramanand crud.
Pui boabele de piper verde intr-o batista si la sfarami cu fundul unei sticle. Versi intr-o cana si amesteci cu zeama de la lamaie.
Cureti piersicile de coaja. Tai una dintre ele imrejurul samburelui, desfaci, dai samburu' deoparte sau il plantezi iar piersica o tai asa incat sa obtii doua felii groase. Incingi unt intr-o tigaitza, la foc mare, si dupa ce s-a topit si incepe sa se maroneasca, asezi feliile cate zece secunde pe fiecare parte. Scoti si dai deoparte. Celelalte doua piersici, le pui pe farfurie si zdrobesti cu furculita sa ramana un piure (sau pireu, cum mai spun cate unii) si imparti in trei gramajoare. Dintr-una faci o forma circulara, ca o moneda groasa pe care o bagi la congelator pe poliester sau carton cerat. Ar fi bine sa faci de la inceput asta, sa apuce sa se intareasca pana sunt gata restul. Urmatoarea o amesteci cu morcov ras (cantitati egale) si un varf de sare iar a treia o amesteci pana la omogenizare cu mustarul.
Freci urda cu uleiul de masline si cu maslinele verzi taiate marunt. Faci din ea o forma cilindrica groasa.
Prezentare:
Pe mijlocul unei farfurii sau platou alb intinzi in forma de cerc sosul de mustar si piersica.
Deasupra, obtii Babel-ul asezand mai intai cartoful. Peste el asezi somonul, dar dupa ce l'ai tavalit prin piperul verde cat sa-l imbrace.
Peste somon asezi o felie de piersica ce-a fost in unt si pe care ai presarat zaharul brun din belsug. Deasupra ei asezi moneda de piersica din congelator, apoi peste ea urda.
In final, iei morcovul ras cu piersica pe o lingura si cu grija acoperi stratul de urda.

La prima furculita impinsa de pofta, Babel-ul se prabuseste.

P. R. (post reteta) Constatai ca intr'adevar nu se mai gaseste urda prin partile Suediei.
Recomand mascarpone, branza cremoasa din lapte de vaca, frecata cu Rucola (verdeatza al carei gust
se aseamana cu cel al urdei).
Multumesc.

marți, 2 martie 2010

Concursul National de Scenarii



Beneficiem si de asa ceva. Deja aflat la a zecea editie, concursul initiat de hbo se adreseaza oricarui vorbitor, si-n spetza oricarui scriitor de limba romana. Putin peste doua sute de minti cu imaginatie atrase de scenaristica au oferit competitiei de acum doi ani povesti pentru filme, mai mult sau mai putin incitante. Ancorat in continuare in probleme sociale vadite, scribul carpatin demonstreaza totusi ca are lucruri de spus si totodata ca este dispus a innobila aceasta apucatura a lui. 
Scenariul de film reprezinta in fapt manualul acestuia. In el regasim in detaliu tot ceea ce se intampla pe ecran din inaintea primei secvente si pana la credite. In sensul in care Biblia este pentru a fi urmata, un scenariu devine dogma pentru producerea filmului in cauza. Etimologic, insasi denumirea de cinematografie se traduce drept scrierea miscarii.
Orice film este mesaj. Autorul isi face astfel cunoscuta mahnirea, revolta, iubirea sau entuziasmul. Cat de bine ii reuseste depinde nu de subiectul propus, ci de modul in care expune povestea. Detalii precum muzica, decorul sau nuantarea personajelor necesita o fina abilitate in alegere. 
Piata cinematografica romaneasca, confruntandu-se cu o scadere de la un milion de spectatori inainte de 1990 la cateva zeci de mii in prezent, sufera calitativ in mai multe departamente. Cu exceptii infime, prestatia actoriceasca vadeste in continuare chinul actorului de teatru, fortat sa faca film sau atras de celebritatea net favorabila teatrului. 


Va urma..

luni, 1 martie 2010

Salata de manatarci cu broccoli crud, cartofi si ardei iute

.
Ce, cum si de ce?
(doua portii)

~ manatarci (ciuperci) macar 300g
~ broccoli, 150g
~ cartofi, doi
~ ardei iute, jumatate
~ salata verde, cateva foi
~ ulei de masline, o ceasca
~ rosii, patru
~ lamai, doua, stoarse
~ tarhon, o juma' de lingurita
~ rozmarin, o juma' de lingurita
~ sare, piper

Pui cartofii la fiert taiati cubulete, fara capac, la foc mare, zece minute, cat sa ramana fermi dar nu cruzi. Ii scurgi de apa si-i calesti cu doua linguri de ulei de masline, la foc mare sa-i parleasca putin si presari apoi sare, piper si rozmarin. Amesteci si-i pui intr-un bol mare, sa se raceasca.
Tai manatarcile tot cubulete si le calesti cateva minute in putin ulei de masline, cu sare si mai mult piper. Le dai deoparte.
Speli broccoli-ul bine sub jet de apa rece, tai din codite si le desfaci buchetzele. Le stropesti cu sucul de lamaie, jumatate de ceasca cu ulei de masline, sare si piper. Este simplu daca le pui intr-un bol acoperit cu o farfurie si-l apuci cu ambele maini si le zgaltzai bine.
Razui rosiile fara pielita si le amesteci cu sare, restul de ulei si tarhon.
Speli foile de salata cate una, le rupi fasii mici si le dai cu putin sare.
Adaugi totul in bolul cu cartofi si le plimbi intre ele putin cu o lingura de lemn.
.