Infinitul interpretarilor reflecta Adevarul absolut.
Constientizarea, iubirea si gandul invesmanteaza Calea.
Spiritul este Dumnezeire, el defineste Vesnicia creatoare.





ab ore ad aurem


sâmbătă, 30 ianuarie 2010

Spune..



Aidoma mie, sunt pretutindeni.
Difera infatisarea, dar numai privind indeaproape si doar la nivelul trasaturilor. O alta apropiere a privirii va reliefa vesmintele fiecaruia, biologice sau confectionate artificial, deosebindu-ne astfel culoarea, calitatea materialului si provenienta.
Comportamentalul, deci comportamentul ca fenomen, smulge incantarea din orice observator.
Sunt o fiinta incarcata de teama, sufar de cand patrund in aceasta lume si pana plec din ea. Pot sa sufar din orice, depinde la ce ma fac atent, ce imi doresc. Sunt insotit de teama precum dosul pescarului de miros de peste. Maresc ditanta dintre pasi, numai putin, si incerc sa respir normal daca e intuneric si nimeni pe strada si din nimeni se desprinde o silueta si se apropie. Mi-e teama de nou, necunoscut, de noul ne nascut. Dar scap, ma desprind cumva. Si fug in lume. Ma amestec, ma implic si am initiativa. Ma ia valul daca imi acorzi atentie si daca te dovedesti ascultator bun. Stimulat, vorbesc mult. Stiu eu tot, despre orice pot avea parere. Incerc sa ma exprim, bufonindu-ma in fel si chip. Imi plang suferinta in muzica pe care incerc s-o desavarsec, ca ceilalti sa fie atrasi de ea si sa tremure si ei ca nebunii. Ca un nebun ma indragostesc si eu atunci cand vre'o femeie imi da rod unor proiectii frumoase. Si cand dezacordul ei cu manifestarea mea ii face imaginea stearpa, ne-mai-atatand creatorul din mine, se arata centaurul din mine.. in usa. Las in urma orice nu-mi convine, gandul fugindu-mi in galop de orice, spre orice. Mai intorc capul, dar numai mustrat, nicidecum ademenit, pentru ca.. ego. Trebuie sa am replica, sunt barbat si sunt destul de fudul. Atasat de fudulii. Si de atasament. Si de minciuna. Trebuie sa stiti ca la acest capitol e pricepere mare. Din nou, in functie de ceea ce-mi doresc. Sa am, sau sa acopar. Si cel mai bine dintre toate ma mint. Pe mine. Sa ma am, sau sa ma acopar. Cu satisfactie, cu autosuficienta, cu glorie. Mint ca vreau, mint ca pot, sau mint ca nu ma mint. Sau de distractie. Si-atunci, deliciu. Mizez pe gluma si pe rasul lor, si-atunci minciuna devine iubita ca si gluma. Iar eu devin altceva de altcineva are succes mai mare. Sunt gelos nevoie mare si poate posesiv.
Sunt patimas, certaret, sufocant, insistent, inconsecvent si redundant. Ofticos si marinimos ca sa nu fiu singur. Sunt singur. Sunt destept, si astfel sunt singur. Asa de destept sunt de sunt singur. Barfitor, scormonitor si disperat dupa senzational. Patetic. Cabotin. Curios. Misogin. Extravagant. Prosti sunt altii. Incapabili, superficiali, nesimtiti si ignoranti. Eu sunt doar lenes. Dar sunt. Sunt lenes, deci exist. Exist, deci nu. Ma mint, deci nu sunt lenes, doar ca niciodata nu am ce-mi trebuie. Intreb de sanatate dar imbolnavesc prin ceea ce cer. Cer. Pamant am sub picioare, insa capul se simte bine in nori. Visez 
intr-una, imi construiesc filme, sunt abil si-imi place filmu' meu. Si vreau pe multi in el, pe toti daca se poate. sa fiu eu zeul fertilitatii bucuriei lor. 
Cresc insa. Evoluez, zic eu. Sunt om istoric care se vrea si etern. Sunt maret.
Dar credincios.
La voi pe planeta cum e?

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu