Infinitul interpretarilor reflecta Adevarul absolut.
Constientizarea, iubirea si gandul invesmanteaza Calea.
Spiritul este Dumnezeire, el defineste Vesnicia creatoare.





ab ore ad aurem


marți, 6 octombrie 2015

TRILOGIA PERCEPTIEI - Capitolul Trei

 In raport cu miscarea planetei, oricat de repede ai merge, tu de fapt stai.



Preludiu la poveste

 Imagineaza'te un baietel care sta tacut si senin pe'o perna groasa asezata pe'un trotuar. Strada e ampla, ca o simfonie generoasa ce releva note, instrumente, instrumentasi si public. Privesti. Trecatorii nu's la fel, cu toate ca ei merg aproape la fel. Unul e invaluit de soare iar pe altul il ploua alaturi de companioana sa care si ea paseste grabita sub rafale de apa cazute din cer. Pe altii ii bate vantul si'atat. De nins nu ninge peste nimeni, poate doar sus in ceruri unde se zbenguie printre fulgi copiii care's atat de puri ca nu se mai nasc ca sa nu sufere niciodata.
  Viata poate fi inteleasa in multe feluri, ea fiind doar un joc, insa un doar care ascunde un infinit limitat de roluri, idei, trairi, misiuni si personaje. In multe feluri poate fi ea perceputa, insa ea doar se manifesta. Nu poate fi schimbata. decat doar dusa, asa cum lumea nu poate fi schimbata, totul curge, totul e precum vremea in fatza careia nu faci decat sa te adaptezi.
  Imagineaza'te acum pe tine privind la acel baietel care sta cuminte si care esti tu de fapt, dar ai uitat. Priveste'l bine, traieste'i linistea si detasarea si zambetul ascuns in privire si uita de tine. Totul e doar o clipa in neinteleasa eternitate, o clipa redata cu incetinitorul ca sa nu'si piarda valoarea iar iluzoriul sa poata face sens.



Poveste


Intelegand aproape pe deplin ca o in trecut poti ajuge doar cu mintea si nicidecum cu vre'o masina a timpului care sa sfarme si apoi sa imprastie cat colo istoria contrazicand totodata si umilind de'a dreptul multe legi universale, micul Vincent isi petrecuse ultimii sapte ani documentandu'se despre posibilitatea unei escapade in viitor. Invatase si matematica, pe langa inca alte cateva discipline, astfel ca reusise sa scrie un program de calculator care, imbinand calcul de probabilitati cu filosofia antica, sa poata concepe o maniera, si nu neaparat o masina, prin care calatoria in viitor sa fie viabila. Era Miercuri, si deja Octombrie. Deschise calculatorul, ca in fiecare dimineata, in speranta ca programul, denumit de el Seraphim, ii va fi anuntat minunata veste. Ecranul se lumina treptat. Nu licarea nici'o iconita. Se intoarse spre bucatarie cu gandul la ceaiul de portocale care de curand doar il inlocuise pe cel de iasomie, prea tare pentru varsta lui. Apuca sa faca doar trei pasi cand din calculator rasuna un clinchet scurt. Se opri si aproape ca inghiti in sec, deci nu apuca, ca se si repezi inapoi spre ecran. Seraphim licarea in dreapta ecranului. Se aseza, intinse mana spre creion si incepu sa scrie pe coala de alaturi: "N'am inca paisprezece ani, insa inima imi bate ca la prima intalnire cu iubita mea pe care o voi avea candva". Lasa jos creionul, rasufla scurt si deschise iconita cu Seraphim. Inghiti in sec de'a binelea. "In urma a mii de miliarde de calcule doar intr'o zi, dupa trei luni si o saptamana, rezultatul este favorabil. Calatoria in timp este posibila. Insa, maniera prin care poate fi efectuata necesita, unui copil la varsta ta, trei ani de pregatire intensa. un an de calatorie si consta in meditatie. Parcurgand aceste etape, vei putea calatori inclusiv cu propriul corp. Puterea mintii tale, educata pana atunci in acest sens, va crea pur si simplu acea lume in care tu vei ajunge. Sunt 91% sanse ca acest lucru sa fi fost deja posibil cu milioane de ani in urma". Vincent ramase uluit. Aproape ca nu mai respira. Mintea lui impartea bucuria vestii precum ca putea fugi in viitor cu greutatea ce apasa de sub necesitatea invatarii si stapanirii meditatiei, si asta laolalta cu timpul nespus de lung necesar savarsirii acestora. Apoi, pentru o clipa, se vazu intr'un minunat oras al viitorului si asta il facu deodata sa zambeasca deceland optimism. Puse din nou mana pe creion. "Acum, dupa vestea de la  Seraphim, inima imi bate din nou tare ca dupa ce iubita imi va fi spus ca si ea ma iubeste. Si m' am simtit ca'ntr'un poem de'al lui Rabindranat Tagore".

Dupa trei ani si inca un an

Asezat pe o banca in fata unei gari futuriste inconjurate de strazi suspendate, Vincent priveste la trenuri care vin si pleaca inspre si dinspre gara, pe sine suspendate si ele. Un ecran de sticla atarnat convenabil de una din boltile de metal ale unei strazi suspendate afiseaza, deasupra temperaturii, luna Octombrie 2200. Vincent sare pur si simplu de pe banca zbughind'o efectiv cativa pasi buni. Se opreste si cu gura "pana la urechi" exclama de parca ar fi fost singur pe strada: "In-cre-dibil!!!" Se aseaza pe trotuar si priveste in jur. Nu viseaza.

Capitolul unu
(va urma)





vineri, 26 septembrie 2014

Si apoi a tacut

Adoptie

I'am cuprins mana si carcelul l'am ascuns la mine in palma.


Posmagi

Omul e prea atent la sine si intr'o zi o sa cada peste el cerul in cuvinte.


Fara copaci vantul tace

Toamna, in a patra ora a amiezii, garagatelor li se albastreste jumatatea superioara a penelor.
Si atunci ele tac.


Hai cu tine

Un zmeu departe pe cer.
Ancora pentru om.


sâmbătă, 24 mai 2014

Sincerite` c'est mourir un peu

Mai intai am vrut sa ne facem societate secreta. Era o treaba! Umblam in masini straine cu sofer, bretele, tenisi scumpi si camasi cu maneci "din alea" si beam ceai la cinci intr'un salon de un kilometru patrat si faceam, evident, secrete. Apoi am vrut sa facem partid si dupa aceea carciuma.
Acu' vrem sa vindem suc pe blat pe plaja din Vama Veche.
Da' suc bun. Suc natural.
Fii atent: o lingura de miere turnata peste sirop de mere si frecata cu pisalogu' de lemn impreuna cu ceva frunze de menta, lasata sa curga in pahar peste gheata pisata stropita in prealabil cu cativa stropi de suc de lamaie, din aceea buna, romaneasca :) Si deasupra multa apa minerala, sa sfaraie si sa abureasca instant paharul. Si nu e nici scump. Platesti cat simti tu. Si dam si moca, daca esti sincer.
A, si mai facem si iaurt cu ciocolata, e incredibil, si Tiramisu de banane si orez basmati cu fussion indian usor picant si fara carne, la ceaun. Si facem si film. Despre cum se poate manca moca in lume. In lumea asta, toata. Nu stim insa daca in Vama sau in Amsterdam.
Ne mai gandim.

sâmbătă, 7 decembrie 2013

Esti mic si cand esti mare

Daca cocorii ar zbura cu capu'n sus i'ar lua valul si'ar incepe sa danseze'n aer.


Se poticni de'un om ce'l intreba ce'i 'cela om?
Omul e un pom, ii raspunse. Un simplu dom, da' vazut a fi domn.
Un simplu tot, un ghemotoc de energie facut balot, un ghem de constiinta'nfasurata intr'un netot.
Si se ghemui apoi, ca parca prea tinuse ca stie sa'i arate.
Se ghemui usor timid da' nu chiar rusinat si totusi parca,
Acum ca se gandeste, il incearca si rusine, da' doar acum, ca intelege,
Da' doar acum.
E'n alta barca.


vineri, 24 august 2012

"o a i a r o z" face film despre Daci


Esti cinematografician, talentat si'ai face un lung metraj?

www.theoaiaroz.blogspot.com